O gură de aer...

Parcul e atât de frumos seara... Aş putea spune romantic, dar eu nu văd lucrurile aşa.
Mă aşez pe o bancă oarecare; relaxare... Aveam atât de multă nevoie de asta...

Ma dadeam cu skateul prin parc la o viteza uluitoare. Treceam pe langa banci, oameni, pietre..
Dintr-o simpla neatentie m-am izbit puternic de un copac, cazand jos.
- Auch.

Am auzit un auch, dar nu l-am băgat în seamă. Simt c-am să izbucnesc în plâns şi nu vreau asta...

M-am frecat capul cu o mana, iar in jurul meu se adunasera multe persoane, formand un cerc.
- Da.. da.. sunt bine, cred. mi-am dat ochii peste cap, incercand sa ma ridic.

M-am uitat înspre mulţime şi era acelaşi tip, Mike parcă. Am izbucnit într-un râs isteric şi toate privirile s-au întors către mine.
-Ce mă, nu aţi mai văzut oameni râzând? am întrebat eu amuzată

Mi-am indreptat si eu privirea unde se uitau toti, observand-o pe fata.
- Ce?! Iti arde de ras cand eu mi-am rupt spatele sau cum?! intreb nedumerit.

Am început să râd şi mai tare.
-Dacă nu ştii să mergi pe skate.... am replicat eu cu îngâmfare.
M-am apropiat de el, i-am luat placa şi i-am spus:
-Uite aşa se face.

- Mda.. sa te vad. replic eu indiferent, si ridicandu-ma intr-un final.

După ce mi-am terminat "reprezentaţia" care trebuie să recunosc că mi-a ieşit perfect - mă tot rugam să nu cad după ce-am făcut pe deşteapta - i-am înapoiat placa şi i-am spus:
- Mai ai de lucru.

- Mdeaa.. ce sa zic. M-ai uimit. spun prefacandu-ma stupefiat. Acum poate imi faci si un masaj.

Am început să râd.
- Nici nu ai pretenţii. Ar urma doar să mă mai inviţi pe la tine şi ai fi exact ca restul. îi spun fluturând din mână.
-Dar pentru că ai cazut am să mă sacrific să-ţi fac un mic masaj. Stai jos . i-am spus împingându-l către bancă.

- Da sa traiti. m-am lasat impins catre banca. Treci la treaba don'soara.

S-a aşezat şi am început să-i masez spatele. Cum naiba de fac eu ceva caritabil?
-Presupun că-ţi era dor de mine de ai venit în parc... îi spun ironică

- Ce tot spui acolo? N-are voie omul sa se dea cu skateul in pace? intreb.

- Eşti aşa de ciudat... Nici măcar nu te înţeleg, în cea mai mare parte a timpului faci pe misteriosul... îi spun.

- Ce-ai zis? Crezi ca tu te faci mai inteleasa sau cum? 1) Nici nu te-ai prezentat pana acum. 2) Pleci mereu asa din senin fara sa inteleg de ce. 3) Iti schimbi atitudinea foarte des... 4).... hmm..sa mai continui? o intreb dupa oftand.

- Ok, mă cheamă Abigail, dar prefer Abbeh sau Ab. Oh, de ce-aş rămâne când ar fi cazul să plec? Când mi-am schimbat atitudinea? îl întreb în timp ce-i masam spatele.

- Pai cine ti-a spus ca e cazul sa pleci..? Eu nu. Si referitor la ultima: mereu! O data esti nervoasa, o data plictisita, o data faci pe misterioasa, apoi esti vesela, apoi amabila.. dau din umeri.

- Asta sunt eu... Acceptă sau las-o. Cred c-ar trebui să plec... îi spun încă masându-l

- Termina mai intai masajul. Apoi esti libera. murmur.

- Mă scuzi? Nu sunt obligată să-l termin. Oricum nu ai ce să-mi faci. Îi spun fluturând din mână

- Ei haideeeee! Sau mai bine lasa.. mi-a trecut oricum. Thanks. spun miscandu-mi umerii, ca sa ma desmeticesc.

M-am uitat la el şi mi-am dat ochii peste cap. Nu i-am spus nimic, doar am plecat lăsându-l acolo...

- Ciudat-o. am murmurat cat sa nu auda.

Ciudat tip, mi-am spus. Sper să nu-l mai întâlnesc.
M-am dus în camera mea şi m-am trântit în pat.