O gură de aer...

- Nu tu ai zis ca n-am curaj? am intrebat-o incet.

- Ba da, dar acum te poţi opri, pe bune. i-am spus

Am oftat. M-am dat jos de langa ea, asezandu-ma pe jos si rezemandu-ma de pat.
- Pustoaico... murmur.

- Ai spus ceva? am întrebat

- Nu mai conteaza. am spus printr-un oftat.

- Spune ce-ai de spus... îi spun încercând să aflu ce a spus

- N-am zis nimic. ii spun amuzat.

- Esti ciudat uneori. ii spun zambind. Asa faci cu toate, nu? il intreb ridicand din spranceana

- Hmm.. poate. chicotesc ciufulindu-mi parul.

- Tipic, murmur eu

- Hei.. pot spune acelasi lucru. i-am zis.

- De fapt, eu nu sunt tipica. Cred ca esti singura persoana din academie cu care am vorbit, dar ce conteaza? il intreb stramband din nas.

- Huh? Singura? Pai in timpul orelor ce faci? raman uimit.

- Dorm. Sau sunt atenta. Sunt multi ciudati pe acolo, nu prea vreau sa am de-a face cu ei. am murmurat

- Mda.. academia e plina de tarfe si drogati. am ras.

- Nici macar nu stiu ce caut aici. i-am spus confuza

- Cum aici? Suntem in camera ta. am murmurat.

- Stiu. Nici macar nu stiu ce caut in academia asta. am spus eu

- Eu am fost obligat sa vin aici... deci.. oftez.

- Mda, si eu. Cred c-am sa fug de aici in cateva zile. ii spun eu amuzata

- Mergem in tarile calde? incep sa rad.

Incep sa rad si ii spun:
- Cand plecam?

- Stai sa gasesc bilet de autobuz. spun razand.

- Mai repede . ii spun razand. Macarea de aici e cam naspa

- Ehm.. nu am. am spus intr-un final, razand.